Ce este o obligațiune?
O obligațiune este un împrumut. Dai bani cu împrumut statului, unei bănci sau unei companii, iar în schimb primești o dobândă fixă (numită cupon) în fiecare an și toată suma înapoi la o dată stabilită. Nu deții nicio parte din emitent — ești creditor, nu coproprietar. De aceea obligațiunile oscilează de regulă mai puțin decât acțiunile, dar aduc și mai puțin pe termen lung.
O obligațiune este un împrumut: dobândă fixă în fiecare an și toată suma înapoi la final.
Un exemplu cu cifre
Cumperi o obligațiune la prețul 100 pentru 10.000 de lei. Are scadența la 5 ani și un cupon de 3 %.
- În fiecare an primești 300 de lei dobândă.
- După 5 ani primești înapoi cei 10.000 de lei.
- În total 1.500 de lei dobândă în cinci ani — indiferent ce a făcut bursa între timp.
Dacă vinzi înainte de scadență, primești prețul pe care îl oferă piața în ziua aceea. Poate fi peste sau sub 100.
De ce se mișcă prețul când se mișcă dobânzile
Obligațiunea ta plătește 3 %. Dacă dobânzile în general urcă la 5 %, nimeni nu va mai plăti 100 pentru obligațiunea ta de 3 % — poate lua 5 % pe una nouă. Așa că prețul ei scade până când randamentul efectiv ajunge la 5 %. Dacă dobânzile scad, prețul ei urcă. Dobânzi în sus = preț în jos, și invers. Cu cât scadența e mai lungă, cu atât oscilația e mai mare.
Dacă ții obligațiunea până la scadență, oscilațiile de preț nu contează: primești tot 300 de lei pe an și 10.000 de lei la final.
Cele trei tipuri pe care le întâlnești
- Titluri de stat: Împrumuturi acordate statului. Foarte sigure, dobândă mai mică. În România, programele Tezaur și Fidelia sunt titluri de stat pentru populație — pentru mulți români, prima investiție.
- Obligațiuni bancare și ipotecare: Împrumuturi acordate unei bănci, adesea garantate cu credite ipotecare. Considerate în general sigure.
- Obligațiuni corporative: Împrumuturi acordate unei companii. Dobândă mai mare, pentru că firma poate da faliment. „High yield” înseamnă dobândă mare — și risc mare.
Majoritatea începătorilor nu cumpără obligațiuni individuale, ci un fond de obligațiuni sau un ETF care deține sute.
Impozit
Dobânda și câștigul din obligațiuni se impozitează și în România — detaliile sunt pe paginile despre impozitul de 3 % / 6 % și brokerul străin. Dobânda titlurilor de stat pentru populație (Tezaur, Fidelia) este de regulă scutită de impozit — verifică întotdeauna în prospectul emisiunii.
Greșeala tipică a începătorului
Să crezi că o obligațiune nu poate scădea. Poate — de fiecare dată când dobânzile urcă. Doar că nu poate ajunge la zero decât dacă emitentul dă faliment, iar la scadență primești suma convenită.
Așa vezi asta în Kiggo
Kiggo este construit pentru acțiuni și ETF-uri. Dacă cauți un ETF de obligațiuni, Kiggo îți arată că este un fond de obligațiuni și sare peste indicatorii care au sens doar la acțiuni. În glosarul din aplicație, obligațiunea vine cu o mică linie a timpului care arată cupoanele și rambursarea.
Termeni înrudiți
Întrebări frecvente
Sunt sigure obligațiunile?
Mai sigure decât acțiunile, dar nu fără risc. Prețul scade când urcă dobânzile, iar o companie poate da faliment. Titlurile de stat ale țărilor stabile sunt considerate foarte sigure.
Ce este cuponul?
Dobânda fixă pe care o plătește obligațiunea — să zicem 3 % pe an din suma înscrisă pe ea. Numele vine din vremea când tăiai un cupon de pe hârtie ca să încasezi dobânda.
Ce înseamnă prețul 100?
Că obligațiunea se tranzacționează exact la suma pe care o primești înapoi la scadență. Sub 100 cumperi cu discount și ai un randament efectiv mai mare; peste 100 plătești o primă și ai unul mai mic.
Kiggo explică — Kiggo nu dă sfaturi. Nu îți spunem niciodată ce să cumperi sau ce să vinzi, iar indicatorii se compară doar între companii din același domeniu. Decizia e a ta. Ultima actualizare: 2026-09-23.
Scris de Claus Frisch, fondatorul Kiggo. Nici consultant, nici bancă — Kiggo explică, tu decizi.
