Ce este inflația — și ce înseamnă pentru economiile tale?
Inflația înseamnă că prețurile din societate cresc — și că banii tăi cumpără, de aceea, puțin mai puțin cu fiecare an care trece. La 5 % inflație, ce costă 100 de lei azi costă 105 lei anul viitor. Sună inofensiv, dar în 10 ani, 100.000 de lei într-un cont fără dobândă își pierd cam 40 % din puterea de cumpărare. Inflația este motivul pentru care a lăsa banii nefolosiți nu este lipsit de risc — și pentru care oamenii investesc, de fapt.
Un exemplu cu cifre
Ai 100.000 de lei într-un cont care plătește 0 % dobândă. Inflația este 5 % pe an — cam cât a fost media României în ultimele decenii.
- După 1 an: Ai tot 100.000 de lei — dar cumpără cât cumpărau înainte 95.000.
- După 10 ani: Puterea de cumpărare este cam 60.000 de lei.
- După 25 de ani: Cam 28.000 de lei.
Cifra din cont nu s-a mișcat. Asta face inflația perfidă: pierderea este invizibilă. Cu 15 % inflație, ca în 2022–23 în România, merge de trei ori mai repede.
Randamentul real — cifra care contează
Randamentul real este randamentul tău minus inflația. Dacă investiția ta aduce 7 % și inflația e 5 %, randamentul tău real este cam 2 %. Dacă depozitul plătește 3 % și inflația e 5 %, randamentul tău real este −2 %: sărăcești deși soldul crește. Aceasta este cifra la care să te uiți când judeci dacă ceva este un mod bun de a economisi.
Ce face inflația cu acțiunile și obligațiunile
Acțiunile au ținut istoric pasul cu inflația pe termen lung, pentru că firmele își cresc prețurile — compania farma cere mai mult pentru medicament, berăria mai mult pentru bere. Pe termen scurt, inflația mare poate lovi acțiunile, pentru că băncile centrale cresc dobânzile. Obligațiunile cu dobândă fixă sunt lovite direct: cei 3 % promiși valorează mai puțin când prețurile cresc 5 %. De aceea acțiunile sunt considerate cea mai bună protecție împotriva inflației pe mulți ani. În România, o alternativă populară sunt titlurile de stat Tezaur cu dobânzi peste inflația așteptată — dar nu sunt garantate să o bată.
Greșeala tipică a începătorului
Să crezi că banii din contul bancar sunt „în siguranță”. Sunt în siguranță față de oscilații — nu față de inflație. În 20 de ani, un cont fără dobândă și-a pierdut cu siguranță mai mult de jumătate din puterea de cumpărare. Și asta e o pierdere. Doar că nu se vede în aplicația băncii.
Așa vezi asta în Kiggo
Kiggo arată randamentele în cifre nominale — ce a făcut efectiv prețul — și nu ține cont de inflație. În ghidul „Primii pași”, Kiggo explică diferența dintre a economisi și a investi pornind de la inflație: cât valorează 100.000 de lei în 20 de ani dacă stau pe loc, și dacă cresc.
Termeni înrudiți
Întrebări frecvente
Ce este o inflație normală?
Majoritatea băncilor centrale țintesc cam 2 % pe an; BNR are o țintă de 2,5 %, cu o marjă de ±1 punct. În 2022–23 inflația din România a trecut de 15 % — cea mai mare din ultimii 20 de ani — și apoi a scăzut, dar a rămas printre cele mai ridicate din UE.
Protejează acțiunile împotriva inflației?
Pe termen lung, istoric da: profiturile firmelor și prin ele prețurile acțiunilor urmează prețurile în general. Pe termen scurt nu neapărat — anii cu inflație brusc mare au fost adesea ani slabi pentru acțiuni.
Ce înseamnă inflația pentru impozit?
Ești impozitat pe tot câștigul — inclusiv pe partea care este doar inflație. Dacă o acțiune urcă 60 % în zece ani cu 5 % inflație, câștigul real este aproape zero, dar plătești impozit pe 60 %. Este un motiv în plus să preferi costuri mici și un orizont lung.
Kiggo explică — Kiggo nu dă sfaturi. Nu îți spunem niciodată ce să cumperi sau ce să vinzi, iar indicatorii se compară doar între companii din același domeniu. Decizia e a ta. Ultima actualizare: 2026-09-23.
Scris de Claus Frisch, fondatorul Kiggo. Nici consultant, nici bancă — Kiggo explică, tu decizi.
